Iesire ratata pe Nemira Mare
sau "cum o siguranta iti poate face viata amara"
Miercurea trecuta planuisem o urcare pe Nemira Mare cu o eventuala prelungire catre Farcu Mare unde se pot vedea un monument (o cruce) si urmele unor transee pentru care nu am gasit mai nimic despre existenta si scopul lor acolo.
Iesire o aminam de vreo 2 saptamini din cauza vremii. Dar cind in sfirsit am avut o prognoza favorabila, mi-am incarcat agregatu in remorca si am pus de drum.
Planul era sa merg pina la barajul de la Valea Uzului si de acolo urma sa intru pe valea Barzautei si sa atac urcarea pe versantul vestic.
Toate conditiile era favorabile asha ca incalec si ma indrept catre coada lacului si beneficiind de conditiile unui drum forestier bun vroiam sa scot un timp rapid pe prima parte de traseu.
Dara iata ca sortii vor altceva si dupa numai citva kilometri motorul mi se opreste brusc.
Cu o vaga banuiala verific siguranta de 30A, care pare in regula la prima vedere, pornesc si plec mai departe.
Fac o scurta oprire la cascada Nasolea care desi mentionata ca obiectiv turistic, nu are nici un indicator. A existat insa un binevoitor care a facut o remarca de mina cu un marker reclama unui hotel. E bine si asha.
Plec mai departe catre gura Barzautei unde mi se opreste motorul a doua oara. OK, imi zic, cineva incearca sa imi spuna sa dau inapoi. Exista o ramasita de incapatinare in mine care imi spune sa merg mai departe. Verific din nou siguranta mai amanuntit si constat ca unul din capace iese de pe tubul de sticla dar fuzibilul era intreg.
Cum rezerva era impuscata caut o solutie romaneasca si vreau sa ii pun un fir suplimentar. Dar nu aveam nici o bucata de cablu la mine, asha ca neavind solutie de compromis, sacrific o bucata din firul de alimenatre de la compresorul de aer. Magaria functioneaza si ma aburc din nou in sa, chitit sa gasesc cit mai repede confluenta piriului Tiganca unde trebuia sa fac stinga catre tinta mea.
Din nefericire o ratez dintr-o alta timpenie - pentru ca mi-am setat punctele in GPS de culoare verde care s-a dovedit a se vedea dificil in harta topografica mai toata plina de .....verde.
Asha ca mi-am continuat din inertie drumul inainte si ma trezesc in Poiana Lobert unde decid sa iau o pauza de o gustare si sa ma hotarasc daca urmez traseul de alternativa ce presupunea ocolul masivului Basca si prin Apa Lina sa ma intorc din nou in valea Uzului.
In final m-am hotarit sa imi continui urcarea catre Nemira dar curind mi-am dat seama de greseala si trebuia sa ma intorc pe drumul venit vreo 4 km.
Fac stinga imprejur si .....bum. motorul se opreste din nou. De data aceasta carcasa de plastic a sigurantei am gasit-o topita.
In disperare de cauza ma hotarasc sa elimin total siguranta si sa pun firele in contact direct. Corect sau nu trebuia sa ajung cumva inapoi la masina.
Nu cred ca mai trebuie sa spun ca mi-am luat gindul de la urcare.
Incerc sa ma bucur de salbaticia si frumusetea Barzautei la care am fost indiferent la venire pentru ca ma grabeam. Incerc in acelasi timp sa ignor zonele complet defrisate de pe anumiti versanti si ma ingramadesc cu precautie pe margine cind ma intilnesc cu un camion pentru lemne.
Ajuns din nou in gura Barzautei ma hotarasc sa imi mai lungesc chinul si sa faca o escapada scurta pina la fosta tabara de scolari pe care o gasesc total abandonata.
Alaturi este un cimitir inchinat luptatorilor din cel de al doilea razboi mondial, se pare numai de etnie maghiara. Arata bine intretinut, probabil refacut numai de citva ani.
Toate crucile era cu o mica panglica in culorile Ungariei.
Va las pe voi sa trageti concluziile.
Edited by cvalro, 06 March 2016 - 05:51 PM.